De ce este bine să bârfim? Studiul surprinzător, realizat de o cercetătoare de origine română

Atunci când vorbim despre alţii, de bine sau de rău, ne comparăm cu ei şi astfel câştigăm mai multă încredere în noi şi ne auto-evaluăm pozitiv.

Studiul a fost realizat de cercetătorii de la Universitatea din Groningen, sub coordonarea doctorandului de origine română Elena Martinescu.

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

Ea spune că femeile care aud bârfe negative tind să fie mai reţinute, să se auto-protejeze, temându-se probabil că vor fi la rândul lor vorbite de rău.

În schimb, bărbaţii sunt mai temători când aud discuţii pozitive despre alţii, pentru că se compară cu aceştia şi îi consideră rivali, potenţiale ameninţări.

Bârfa este o sursă importantă de informare indirectă, ajutând la realizarea unor comparaţii cu alte persoane, ceea ce ne poate influenţa în final comportamentul.

Elena Martinescu precizează că nu trebuie să respingem acest stil de discuţie, ci să înţelegm că şi bârfa este o parte din viaţa noastră, dar că trebuie privită cu o atitudine critică.

Studiul a fost publicat în Personality and Social Psychology Bulletin. Cercetarea încearcă să arate de ce bârfa este aşa de răspândită în societate şi de ce oamenii vor să ştie despre realizările şi eşecurile altora.

În cadrul studiului, voluntarii au fost rugaţi să-şi amintească o bârfă auzită despre cineva, pozitivă sau negativă, iar apoi să spună nivelul de auto-protecţie şi de creşterea a stimei de sine rezultat după aflarea bârfei.

Cercetarea arată că în cazul veştilor negative creşte tendinţa de auto-protecţie şi de auto-promovare, în timp ce în cazul informaţiilor pozitive apare o creştere a stimei de sine.

„Veştile pozitive ne arată cum ne putem îmbunătăţi propria viaţă. Informaţiile negative ne pot flata, pentru că arată că vedem cum alţii se descurcă mai greu ca noi, dar totodată ne sperie, pentru că prezintă un mediu negativ, în care oricine poate fi la rândul său victimă a bârfelor”, spune psihologul.

Studii anterioare au arătat că, deşi femeile sutn considerate vinovate de răspândirea bârfelor, bărbaşii sunt cei care transmit primii informaţiile confidenţiale.

Cercetări recente au arătat că ei folosesc de obicei reţelele sociale pentru a spune ce-au aflat, în cel mult 3 ore de la aflarea veştii. Jumătate dintre cei chestionaţi au recunoscut că nu păstrează secretul mai mult de câteva minute.

În comparaţie, femeile păstrează un secret în medie 3 ore şi jumătate.shu

Elena Martinescu a studiat psihologia la Universitatea Transilvania din Braşov, unde şi-a luat licenţa în anul 2009. Din anul 2010 până în 2012 a urmat cursurile facultăţii de psihologie de la Universitatea Groningen din Olanda, unde este în prezent doctorand.

Sursa: Medical Daily